Interia

· 5 min de citit

Cât costă real un proiect de design interior în România și cum îți calculezi tariful

În România, în 2026, un proiect de design interior se plătește uzual între 150 și 310 lei/mp, cu o medie în jur de 230 lei/mp. Consultanța fără proiect se tarifează 500–750 lei/oră, iar pe proiecte mari unii designeri cer 7–15% din valoarea investiției. Un apartament de 75 mp ajunge uzual la 10.000–15.000 lei, o casă de 100 mp la 12.500–20.000 lei.

Astea sunt cifrele din piață. Problema e că nu-ți spun cât trebuie să ceri tu — și dacă îți construiești tariful copiind media, ai șanse mari să lucrezi în pierdere fără să-ți dai seama. Mai jos e de ce, și cum se calculează corect.

Cifrele se contrazic, și contradicția e informație

Ia-le pe cele de mai sus și împarte-le. Un apartament de 75 mp la 10.000–15.000 lei înseamnă 133–200 lei/mp. O casă de 100 mp la 12.500–20.000 lei înseamnă 125–200 lei/mp. Dar tariful pe metru pătrat publicat separat e 150–310 lei/mp, cu media la 230.

Nu e o greșeală de calcul. E degresivitatea: tariful pe metru pătrat scade pe măsură ce crește suprafața, fiindcă efortul nu crește proporțional. Al doilea dormitor identic nu te costă cât primul. Un apartament de 45 mp se poate plăti 280 lei/mp și tot să fie corect, în timp ce o casă de 200 mp la 280 lei/mp ar fi 56.000 lei — un preț pe care piața îl refuză.

Prima concluzie practică: un singur tarif pe metru pătrat, aplicat la orice proiect, e greșit la ambele capete. Pierzi bani pe garsoniere și pierzi contracte pe case.

Cele trei moduri de a factura, și când se folosește fiecare

  • Pe metru pătrat. Ușor de explicat, ușor de comparat de client — ceea ce e și avantajul, și dezavantajul. Merge pe rezidențial, unde suprafața chiar prezice efortul. Aplică o grilă degresivă, nu un număr.
  • Procent din valoarea investiției (7–15%). Onest când tu conduci achizițiile și răspunzi de buget. Are un defect de care trebuie să fii conștient: te plătește mai bine când clientul cheltuie mai mult, ceea ce e exact conflictul de interese pe care un client atent îl va vedea. Se rezolvă plafonând procentul la un buget declarat.
  • Sumă fixă pe pachet. Cea mai bună pentru tine dacă obiectul e strâns definit și ai un prag de revizii în contract. Fără prag, suma fixă e modul cel mai rapid de a lucra gratis — clientul nu mai are niciun motiv să se oprească din cerut modificări.

Calculul care contează: pornește de la ore, nu de la piață

Media pieței îți spune ce acceptă clienții. Nu-ți spune dacă tu ieși pe plus. Pentru asta există un singur calcul, și el merge invers.

  1. Cât vrei să câștigi într-un an, net, plus taxele tale, plus cheltuielile studioului (chirie, software, abonamente, contabilitate, transport).
  2. Câte ore facturabile ai într-un an. Nu 2.000. Scade concediu, sărbători, ofertele nevândute, contabilitatea, Instagram-ul, întâlnirile care n-au dus nicăieri. Realist, între 1.000 și 1.300.
  3. Împarte. Ăsta e costul tău pe oră — pragul sub care nu ai voie să cobori, indiferent ce face piața.
  4. Estimează orele proiectului și înmulțește. Compară cu ce ar ieși la tariful pe mp. Dacă tariful pe mp e mai mic, ai găsit un proiect pe care nu trebuie să-l iei la prețul ăla.
Exemplu — de ce media pieței poate însemna pierdere

Apartament de 80 mp, tarif 200 lei/mp → 16.000 lei.

Proiectul îți ia, realist, 120 de ore: măsurători, concept, două runde de revizii, randări, proiect tehnic, selecție FF&E, comenzi, șantier. 16.000 ÷ 120 = 133 lei/oră.

Aceeași piață plătește 500–750 lei/oră pentru consultanță fără proiect. Adică ai lucrat patru luni la un sfert din tariful pe care aceiași clienți îl acceptă pentru o singură ședință.

Nu înseamnă că 200 lei/mp e greșit. Înseamnă că ori orele tale sunt prea multe, ori prețul e prea mic — și că nu poți ști care, până nu-ți măsori orele. Aproape nimeni nu le măsoară, și de asta aproape toată lumea ghicește.

Ce uită aproape toți să pună în preț

  • Deplasările. Patru vizite pe șantier într-un oraș aflat la 60 km înseamnă o zi de lucru pierdută pe lună.
  • Coordonarea cu executanții. Telefoanele cu tâmplarul nu sunt design, dar sunt ore.
  • Reviziile peste prag. Dacă nu sunt în contract cu preț, nu sunt în preț. Vezi clauza de revizii.
  • Timpul dintre faze. Un proiect care stă două luni pentru că așteaptă o decizie te costă — ocupă un loc în calendar pe care nu-l poți vinde altcuiva.
  • TVA-ul, dacă ești plătitor. Cota standard e 21% de la 1 august 2025. Un preț comunicat fără să spui dacă e cu sau fără TVA e o negociere care te așteaptă la semnare.

Cum comunici prețul ca să nu fie primul lucru negociat

Un număr singur invită la contraofertă. Trei variante invită la alegere. Dă întotdeauna clientului un pachet minim, unul normal și unul extins, cu diferența dintre ele explicată în livrabile, nu în ore. Majoritatea aleg mijlocul — și îl aleg, în loc să-l negocieze.

Al doilea lucru: prețul se prezintă întotdeauna lângă ce primește omul, niciodată singur într-un mesaj. Un mesaj care conține doar „16.000 lei” e o cifră fără context, iar o cifră fără context se compară cu alta.

Dacă partea care te doare e că nu știi unde s-au dus orele — Interia le pontează pe fază și îți arată la final ce fază a mâncat timpul neplanificat. Al doilea proiect îl estimezi din date, nu din memorie.

Surse

Intervalele de preț sunt cele publicate în 2026 de platformele românești de cereri de ofertă pentru amenajări (Necesit, Daibau). Cota de TVA: Legea 141/2025, în vigoare de la 1 august 2025. Verifică oricând cifrele înainte să le folosești într-o ofertă — piața se mișcă, iar articolul ăsta are o dată.